Comisarii desemnați vor fi audiați în Parlamentul European în perioada 4-12 noiembrie
Miercuri, 2 octombrie, Parlamentul European a anunțat că audierile celor 26 de comisari europeni desemnați vor avea loc în perioada 4-12 noiembrie 2024. Eurodeputații vor adresa întrebări scrise și orale, vor evalua răspunsurile și competențele și vor vota cu privire la performanța comisarilor europeni desemnați. Parlamentul European a decis, de asemenea, repartizarea responsabilităților între comisii pentru audierile de confirmare. O noutate pentru 2024 este că unele comisii pot fi invitate să participe și să adreseze întrebări în timpul audierii, dar fără a avea niciun cuvânt de spus în evaluarea finală a candidaților. Joi, 3 octombrie, eurodeputații din Comisia pentru afaceri juridice au început examinarea declarațiilor de interes prezentate de comisarii desemnați. Procedura trebuie încheiată până la 18 octombrie, ceea ce reprezintă o condiție prealabilă pentru începerea audierilor. Ordinea exactă a audierilor comisarilor desemnați va fi decisă de Conferința președinților Parlamentului European joi, 10 octombrie. Potrivit unor informații pe surse, chestionarele scrise vor fi trimise în aceeași zi Comisiei Europene, iar comisarii desemnați vor avea timp să răspundă până la 22 octombrie. Votul în plen al Parlamentului European privind întregul colegiu de comisari este programat deocamdată pentru ultima săptămână a lunii noiembrie, noua Comisie Europeană urmând să preia mandatul la 1 decembrie.
Spania, Cipru, Polonia și Portugalia au fost trimise în fața CJUE pentru transpunerea întârziată a normelor din Pilonul doi
Comisia Europeană a decis joi, 3 octombrie, să trimită Spania, Cipru, Polonia și Portugalia în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru necomunicarea măsurilor de transpunere în legislația națională a Directivei (UE) 2022/2523 a Consiliului care asigură un nivel minim global de impozitare pentru grupurile de întreprinderi multinaționale și grupurile naționale de mari dimensiuni din Uniunea Europeană (așa-numita Directivă privind Pilonul doi). Toate statele membre ale UE au fost obligate să pună în aplicare legislația necesară pentru a se conforma Directivei privind Pilonul doi până la 31 decembrie 2023 și să comunice imediat Comisiei textul măsurilor respective. Aceste măsuri sunt aplicabile pentru anii fiscali care încep de la 31 decembrie 2023. Până în prezent, aproape toate statele membre ale UE și-au îndeplinit aceste obligații. Cu toate acestea, măsurile naționale de punere în aplicare nu au fost comunicate încă de Spania, Cipru, Polonia și Portugalia. Comisia a explicat că recunoaște faptul că autoritățile depun eforturi semnificative pentru a finaliza legislația națională de punere în aplicare a Pilonului doi, dar, până în prezent, aceste state membre nu au comunicat măsurile de transpunere și, prin urmare, face un pas oficial pentru a trimite Spania, Cipru, Polonia și Portugalia în fața CJUE din cauza lipsei de transpunere a dispozițiilor relevante ale UE.
Decizii ale Comisiei Europene privind încălcarea obligațiilor fiscale din octombrie
Joi, 3 octombrie, Comisia Europeană a emis mai multe decizii privind neîndeplinirea obligațiilor fiscale. Aceasta a decis, în special, să inițieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Ungariei pentru neadaptarea regimului său de impozitare din comerțul cu amănuntul la libertatea de stabilire garantată de articolele 49 și 54 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. În conformitate cu recomandările specifice fiecărei țări 2023 și 2024 adresate Ungariei, acest impozit afectează în mod disproporționat întreprinderile străine mai mari, similar altor impozite specifice sectorului introduse în ultimii ani și care afectează piața internă. În consecință, Ungaria, ca parte a planului său de redresare și reziliență, s-a angajat să elimine treptat regimul de impozitare cu amănuntul, care a fost introdus inițial pentru a spori contribuția sectorului comerțului cu amănuntul la finanțele publice. În ciuda angajamentului său față de planul de redresare și reziliență, Ungaria nu a reușit până acum să elimine treptat supraimpozitarea din sectorul comerțului cu amănuntul. Comisia Europeană a decis, de asemenea, să inițieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Maltei pentru că nu a acordat o asistență eficientă cererilor de recuperare referitoare la impozite, datorii și alte măsuri din alte state membre. În plus, Comisia a trimis un aviz motivat Germaniei pentru că nu a pus în conformitate cu legislația UE normele privind avantajele fiscale referitoare la contractele de economisire voluntară pentru pensii. Cele trei țări au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a lua măsurile necesare, în caz contrar Comisia Europeană putând decide să treacă la următoarea etapă a procedurii de încălcare a dreptului comunitar.
Miniștrii de finanțe ai UE se întâlnesc la Bruxelles la 8 octombrie
Marți, 8 octombrie, miniștrii de finanțe ai UE se vor întâlni la Bruxelles pentru a discuta chestiuni economice și financiare. Aceștia vor face în special un bilanț al punerii în aplicare a mecanismului de redresare și reziliență (RRF) și vor fi informați cu privire la situația actuală a impactului economic și financiar al agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. De asemenea, Consiliul va face schimb de opinii cu privire la lecțiile învățate din ciclul 2024 al semestrului european. Pe frontul fiscal se preconizează că miniștrii vor aproba o actualizare a listei negre a UE cu jurisdicțiile necooperante în scopuri fiscale, eliminând Antigua și Barbuda. De asemenea, se așteaptă ca Armenia și Malaezia să fie eliminate de pe lista gri a jurisdicțiilor cu riscuri fiscale, dar care s-au angajat să ia măsuri corective. Consiliul va aproba, de asemenea, proiectul de mandat al UE și declarația FMI în vederea următoarei reuniuni a miniștrilor de finanțe și a guvernatorilor băncilor centrale din G20, care va avea loc la 23-24 octombrie 2024, precum și a reuniunilor anuale ale FMI.
Programul de lucru al Grupului de lucru pentru Codul de conduită în cadrul Președinției maghiare
Marți, 1 octombrie, Consiliul UE a publicat programul de lucru al Grupului de lucru pentru Codul de conduită privind impozitarea întreprinderilor (CoCG) sub Președinția maghiară a Consiliului UE. CoCG va monitoriza evoluțiile practicilor administrative ale statelor membre și va continua examinarea măsurilor fiscale comunicate de statele membre în cadrul procesului de înghețare și eliminare. Grupul va continua să monitorizeze jurisdicțiile din aria de acoperire geografică și punerea în aplicare a angajamentelor asumate de jurisdicțiile cooperante. În special, va continua procesul de examinare a celor trei noi jurisdicții incluse în aria de acoperire (Brunei Darussalam, Kuweit și Noua Zeelandă). Programul de lucru indică, de asemenea, faptul că Grupul de lucru pentru Codul de conduită va continua să lucreze la viitoarele criterii legate de schimbul de informații privind beneficiarii reali și de exercițiul de verificare pentru trusturi și fiduciari, printre altele. În cele din urmă, CoCG intenționează să continue activitatea la nivel tehnic pentru a evalua posibilele efecte ale acordului internațional la care s-a ajuns cu privire la o impozitare efectivă minimă asupra activității sale, inclusiv asupra criteriilor de includere pe lista UE.
UE își consolidează cooperarea administrativă în materie de TVA cu Norvegia
Miercuri, 2 octombrie, UE și Norvegia au semnat un acord de modificare a acordului de cooperare existent privind aspectele cooperării administrative, luptei împotriva fraudei și asistenței pentru recuperarea creanțelor în materie de TVA. Acordul inițial UE-Norvegia privind cooperarea administrativă în materie de TVA a intrat în vigoare la 1 septembrie 2018. Acesta a fost primul acord internațional al UE în domeniul cooperării în materie de TVA. După șase ani de aplicare, acordul a fost modificat prin introducerea unor noi instrumente în conformitate cu Regulamentul 904/2010 al Consiliului privind cooperarea administrativă și combaterea fraudei în materie de TVA și cu Directiva 2010/24/UE a Consiliului privind asistența reciprocă pentru recuperarea creanțelor legate de impozite, datorii și alte măsuri. Noile instrumente de cooperare includ schimbul spontan și automat de informații și feedback, asistența privind înștiințările administrative, participarea la anchete administrative, controalele simultane și Eurofisc.
CJUE a afirmat că legislația națională care limitează deducerea dobânzilor plătite pentru un împrumut în interiorul grupului este compatibilă cu legislația UE
Vineri, 4 octombrie, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis că legislația națională care limitează deducerea dobânzilor plătite pentru un împrumut în interiorul grupului este compatibilă cu legislația UE. În cauza C-585/22, X, o societate olandeză din cadrul unui grup multinațional, a contestat refuzul autorității fiscale olandeze de a deduce dobânda pentru împrumuturile de la o entitate din grup, C, în evaluarea sa fiscală din 2007. Împrumuturile au fost finanțate de C utilizând fonduri de la o altă entitate din grupul A, ambele companii belgiene. Legislația olandeză presupune că astfel de împrumuturi în interiorul grupului fac parte din acorduri artificiale care vizează evitarea obligațiilor fiscale, prevenind astfel deducerea cheltuielilor cu dobânzile. X a susținut că această lege încalcă libertatea de stabilire în UE prin dezavantajarea tranzacțiilor transfrontaliere. În hotărârea sa, Curtea a fost de acord că legislația olandeză ar putea descuraja activitățile transfrontaliere, dar a constatat că aceasta a urmărit un obiectiv legitim de prevenire a evaziunii fiscale. Scopul era de a împiedica societățile să prezinte în mod artificial fonduri de grup ca împrumuturi pentru a reduce profitul impozabil. De asemenea, Curtea a precizat că contribuabilii pot respinge prezumția de aranjament artificial dacă împrumuturile reflectă realitatea economică. Potrivit acesteia, în cazul în care rata dobânzii unui împrumut depășește normele de piață, doar partea excesivă ar trebui să nu poată fi dedusă, în timp ce un împrumut complet nejustificat poate fi exclus în totalitate de la deducerile fiscale.
A fost publicat raportul OCDE privind reformele politicii fiscale din 2024
OCDE a publicat luni, 30 septembrie, raportul său privind reformele politicii fiscale din 2024, care descrie reformele fiscale implementate în 2023 în 90 de jurisdicții, inclusiv în toate țările OCDE. Raportul arată o trecere de la reformele fiscale în scădere introduse în timpul pandemiei de COVID-19 și în perioada ulterioară de inflație ridicată la abordări mai echilibrate care implică creșteri ale ratelor și inițiative de extindere a bazei. Datele evidențiate în raport sugerează că tendința de scădere a ratelor impozitului pe profit (IP) observată de la criza financiară globală se inversează, mai multe jurisdicții implementând creșteri ale ratelor IP decât scăderi în 2023. OCDE a mai observat că s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește punerea în aplicare a impozitului minim global. În aprilie 2024, 60 de jurisdicții au anunțat că iau în considerare sau iau măsuri în vederea punerii în aplicare a impozitului minim global, 36 de jurisdicții luând măsuri în vederea aplicării impozitului începând din 2024, iar unele se așteaptă să pună în aplicare legislația care intră în vigoare din 2025. În ceea ce privește TVA, raportul arată că ritmul reducerilor de TVA, după măsurile semnificative de reducere a TVA la produsele energetice pentru a contracara creșterea costurilor energiei și a inflației, încetinește acum, unele jurisdicții reducând scutirea de TVA. Utilizarea unei cote scăzute de TVA pentru a promova economiile cu emisii reduse de carbon, prin cote reduse pentru vehiculele electrice sau cote zero pentru panourile solare, este din ce în ce mai frecventă. Mai multe țări au extins, de asemenea, stimulentele fiscale pentru vehiculele electrice la momentul achiziționării și au crescut taxele pe carbon pentru a sprijini tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon.
OECD lansează îndrumări interpretative și format IT pentru raportarea criptoactivelor
Miercuri, 2 octombrie, OCDE a publicat schemele XML și ghidurile de utilizare pentru a sprijini transmiterea de informații între autoritățile fiscale în conformitate cu Cadrul general privind raportarea criptoactivelor (CARF) și cu standardul comun de raportare modificat (CRS). Schemele XML și ghidurile de utilizare reflectă cerințele de raportare ale CARF și ale CRS modificat care au fost aprobate de OCDE în 2023 și ulterior aprobate de G20 și de Forumul Global ca standarde internaționale. Primele schimburi în cadrul CARF și al CRS modificat sunt așteptate să înceapă în 2027. OCDE a emis, de asemenea, un prim set de întrebări frecvente (FAQ) pentru a oferi îndrumări interpretative privind CARF. Îndeosebi, îndrumările clarifică faptul că, în general, prestatorii de servicii fără custodie în ceea ce privește criptoactivele, inclusiv într-o manieră descentralizată, pot îndeplini definiția prestatorului de servicii de raportare pentru criptoactive. Având în vedere interesul exprimat atât de guverne, cât și de întreprinderi, se lucrează la elaborarea unor îndrumări suplimentare și mai detaliate cu privire la aspectele relevante legate de aplicarea CARF serviciilor fără custodie și descentralizate.
Declinarea responsabilității:
Acest buletin de știri conține informații despre politicile și evoluțiile fiscale europene colectate din documente oficiale, audieri, conferințe și presă. Acesta nu reflectă poziția oficială a ETAF și nici nu ar trebui să fie considerată drept declarație scrisă în numele ETAF.
