Eurodeputații sunt preocupați de viitoarea politică fiscală a Marii Britanii
La 26 ianuarie a.c., a avut loc un schimb de opinii între subcomisia pentru chestiuni fiscale din cadrul Parlamentului European (FISC) și „Grupul operativ al Comisiei Europene pentru relațiile cu Regatul Unit”, urmat de o audiere privind „impactul retragerii Marii Britanii din UE asupra impozitării”. Membrii Grupului operativ pentru relațiile cu Regatul Unit au explicat europarlamentarilor că, deși acordul de retragere nu poate stabili rata de impozitare corporativă aplicată în Maria Britanie, acestea conține o clauză privind buna guvernare care impune Marii Britanii să se conformeze planului de acțiune privind BEPS (Base erosion and profit – Erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor) al OCDE. De asemenea, include o clauză privind menținerea nivelului de protecție care obligă Marea Britanie să își alinieze politica fiscală la standardele OCDE la sfârșitul perioadei de tranziției. Benjamin Angel (Directorul responsabil cu impozitarea directă în cadru Direcției Generale Impozitare și Uniune Vamală DG TAXUD) le-a reamintit eurodeputaților că, în ceea ce privește reforma fiscală internațională discutată la nivelul OCDE, Marea Britanie susține poziția UE legată de impozitarea minimă efectivă.
Curtea de Conturi Europeană avertizează că DAC nu funcționează așa cum ar trebui
La 26 ianuarie a.c., Curtea de Conturi Europeană (CCE) a publicat un raport special privind „Schimbul de informații fiscale în UE: o fundație solidă, fisuri în punerea în aplicare”. CCE a analizat modul de implementare a Directivei privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal (DAC – Directiva 2011/16/UE) între 2014 și 2019 în cinci state membre UE: Italia, Spania, Polonia, Cipru și Țările de Jos. În general, CCE a evidențiat faptul că sistemul de schimb de informații fiscale a fost bine pus la punct, însă trebuie luate mai multe măsuri în ceea ce privește monitorizarea, asigurarea calității datelor și utilizarea informațiilor primite. CCE a recomandat Comisiei să extindă domeniul de aplicare al schimbului de informații obligatorii pentru a include și criptomonedele, veniturile din dividendele neprivative și hotărârile fiscale transfrontaliere emise pentru persoane fizice. De asemenea, CCE a solicitat Comisiei să abordeze problema legată de calitatea redusă a datelor trimise de statele membre și să elaboreze orientări pentru statele membre privind implementarea legislației în domeniul DAC. În ceea ce privește statele membre, raportul a concluzionat că informațiile care fac obiectul schimbului de informații au o calitate redusă și nu sunt valorificate corespunzător. Printre recomandările CCE către statele membre (în mod special pentru cele cinci state menționate anterior dar și pentru celelalte state membre UE) se numără îmbunătățirea calității și exhaustivității datelor cărora li se aplică DAC1 și DAC2 și valorificarea informațiilor primite. Pentru a monitoriza impactul schimbului de informații, CCE recomandă Comisiei să stabilească, împreună cu statele membre, un cadru comun pentru evaluarea beneficiilor sistemului de schimbe de informații fiscale.
Reforma fiscală internațională: Statele membre sunt mai optimiste decât membrii Parlamentului European
La 28 ianuarie a.c., Cadrul inclusiv privind BEPS al OCDE a organizat o videoconferință în cadrul căreia miniștrii de finanțe ai Germaniei, Italiei, Marii Britanii, Canadei, Jamaicăi și Indoneziei au exprimat o atitudine favorabilă în legătură cu negocierile privind reforma fiscală internațională. Ministrul de finanțe italian, Roberto Gualtieri, a remarcat faptul că aceasta va fi prioritatea G20 cât timp va fi prezidat de Italia și că Italia „va colabora cu toate părțile interesate, inclusiv cu noua administrație a SUA, pentru a crea un consens politic”. Ministrul german de finanțe, Olaf Scholz, a declarat că SUA sunt dispuse să găsească o soluție în ceea ce privește reforma, luând în considerare comunicarea recentă dintre acesta și administrația Biden. La 26 ianuarie a.c., Parlamentul European a publicat proiectul de raport din proprie inițiativă privind „Impozitarea digitală: Negocierile de la nivelul OCDE, reședința fiscală a companiilor digitale și o posibilă taxă digitală europeană”, care pare să prezinte o perspectivă mai puțin pozitivă asupra rezultatului negocierilor internaționale. Raportorii, Andreas Schwab (Partidul Popular European, Germania) și Martin Hlaváček (Partidul Renew Europe, Republica Cehă), au solicitat Comisiei să prezinte, până în iunie 2021, o propunere privind impozitarea economiei digitale, regretând faptul că lipsa unei soluții la nivelul OCDE prelungește „perioada de subimpozitare a economiei digitale”. Proiectul de raport evidențiază faptul multe companii digitale au beneficiat de pe urma pandemiei de COVID-19, fapt ce accentuează necesitatea unei reforme a sistemului fiscal actual. Documentul solicită statelor membre să nu introducă măsuri unilaterale care vor fragmenta piața unică și le reamintește celor care au implementat deja o taxă digitală că o astfel de măsură va trebui eliminată treptat la nivel național odată ce a fost găsită o soluție multilaterală. 
